Trans Gran Canaria – ultramaratonul spre liniile orizontului!

Alergarea prin munți are o magie deosebită în comparație cu maratoanele pe suprafețe plate. Și acest lucru nu ține doar de diferența și varietatea de priveliști.

5

Maratoanele pe asfalt sunt diferite. Chiar dacă peisajele dincolo de traseu nu se prea schimbă, plusul de adrenalină este asigurat de către suporterii revărsați pe tot traseul. Alergarea prin munți e o posibilitate ideală de a testa răbdarea în goana după liniile orizontului.

1

Lanțurile de munți îți segmentează natural traseul, trecând pe parcursul maratonului sau ultramaratonului mai multe finișuri și traseuri care diferă total unul de altul.

6

Trans Gran Canaria este exemplu bun al unui ultra cu “mai multe fețe”. Organizat “la patru ace”, pornește din diverse localități, în funcție de distanță (17 km, 30 km, 42 km, 82 km, 125 km și 26 km, cu diferență de nivel de la 300 până la 16500 de metri). Finișul e unul pentru toți în capitala “luxului” de pe Gran Canaria, orașul Maspalomas.

27

3_1

Pe parcurs voi reveni la organizarea excepțională a acestui eveniment sportiv, care a început cu “recepționarea” alergătorilor din diverse locații ale insulei și până la finiș.

4

26

Am ales cursa de 82 km, având deja “la bord” în acest an un ultra de 70 și unul de 100 km, precum și un 125 km făcuți la Rubicon. Și cum cele mai bune postări sunt cele care developează greșeli și nu cele care promovează succese, pot spune cu siguranță că, pentru mine, Trans Gran Canaria 2017 a fost o experiență mai controversată.

8

În primul rând, am făcut un sac de greșeli tactice la Rubicon-ul din acest an (alergări prea îndelungate din start și insistența de a alerga când genunchii strigau că trebuie de abandonat), blocându-mi pe două săptămâini gambele și genunchii. După mai multe antrenamente și longrun-uri de pregătire, nu doar că am redus la zero pregătirile, dar am ajuns într-o stare fizică problematică.

10

În al doilea rând, din cauza unui accident a trebuit să mă rețin la spital până la ora 3.00 dimineața și, astfel, am ajuns la hotel cu o oră până la plecarea spre start. Lucru care mi-a dat peste cap absolut tot, inclusiv pregătirea bagajului. Am uitat să iau multe lucruri utile pentru ultramaraton, inclusiv pentru protecția unghiilor și încheieturilor.

9

Nu sunt cele mai bune premise pentru un ultramaraton de 82 km, pe care intenționam să-l alerg din plăcere, aproximativ la fel ca și pe cel precedent de 100 km.

2

11

Oricum, startul a asigurat o erupție de dispoziție, iar munții au avut grijă să alimenteze dorința de a ajunge la Berea de la finalul cursei.

21

Cât de paradoxal ar suna, (și aici revin la funcția de ambasador al trail-urilor din România), dar Trans Gran Canaria este comparabil cu maratoanele din Transilvania. Desigur, mult mai simplu decât 2×2 sau 7500, la fel de frumos, chiar dacă mai puțin “sălbatic”.

13

Traseul de 82 km a fost unul cruțător, inclusiv prin faptul că cele 4300 de metri de diferență de nivel au fost într-un final 3400, dar și din cauza lipsei, practic, a unor coborâri sau urcări mai tehnice. Cu poteci și șosele care duceau spre noi și noi linii de orizont.

ADVANCED-82

Cursa de 125 km și o acumulare de nivel de 8000 de metri a arătat mai înfiorător, cel puțin pe fotografii.

TRANS-125

Ambele repetându-se pe ultima porțiune de 82 km. Cursa este una plăcută și bună pentru amatorii de a consuma timpul de cursă și pentru tot felul de fotografii inutile. Prin sate pitorești, cu arome de îți venea să renunți la tot în schimbul unei ciorbe. Peste piscuri de unde se vedeau munții de sub 2000 de metri.

17

16

Punctele de alimentare au fost mai puțin bogate decât cele de pe Tenerife, dar o parte din ele propuneau toate felurile de mâncare: de la ciorbă la desert și chiar un masaj profesionist pentru cei cu crampe sau cei supraobosiți.

14_2

16939215_945488465588699_7326666452657352906_n

14_1

În toate localitățile, mâncarea pentru sportivi era pregătită de tot „satul”!

20

25

24

La fel ca și în Tenerife, ai mai multe ocazii să alergi deasupra norilor, chiar dacă aici traseul este mult mai pietros. La fel ca și în cazul insulei vecine, traversezi mai multe zone climaterice, diferența de temperatură depășind pe alocuri 10 grade.

18

De exemplu am alergat și prin ceață la sub 5 grade, dar și pe povârnișuri unde erau peste 15.

19

Noroi la limita plăcerii de schia pe unele poteci. Doar pietre prea multe. Ultimii zece kilometri erau prin albia unui râu cu pietre instabile și de dimensiunea unor mingi de fotbal și de baschet. Neplăcut și primejdios.

12

15

Ultimii 2-3 kilometri erau prin albia canalului principal din orășelul Maspalomas, iar fiecare din cei care au ajuns la finiș au trecut printr-o mare de suporteri și a urcat garantat pe postament.

22

3_0

În final, mai multe lecții învățate și mai multe dovezi că nu învăț așa de rapid cum ar fi trebuit. Din nou exces de “bagaje” pe care le-am plimbat pe toată insula. Din nou exces de geluri și tot felul de chimicale, mai mult de jumătate fiind aduse înapoi la Chișinău.

7

Și, din nou, porții duble în punctele de alimentare de la poalele muntelui care trebuie escaladat după fiecare masa (în loc să consum, la urcări, mai multe geluri care sunt digerate mai ușor și mai eficient pentru organism).

16996427_945491948921684_3600359908690933161_n

Trans Gran Canaria, la fel ca și primele trail-uri din acest an, mi-au demonstrat corectitudinea deciziei, luate la mijlocul anului trecut, să schimb 40% din alergări pe exerciții la sală.

3

Cu toate prostiile pe care le-am făcut până la start, acest ultra mi-a plăcut, chiar dacă nu l-ași repeta în anii următori.

23

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *